Azi am cam hoinarit prin acest mirific oras numit Bucuresti. Mai exact, am trecut pe langa mai multe licee si am admirat peisajul in liniste, de pe scaunul unui 66.
Concluziile? La o simpla privire aruncata liceenilor, n-ai cum sa nu observi ca predomina culoarea negru. De ce mai toate fetele prefera sa se fardeze cu negru in loc sa se bucure de multitudinea de culori care le poate pune ochii mai mult in valoare decat acel dermatograf negru de care eu personal am inceput sa ma satur?
La un moment dat, in fata mea stateau mai multe adolescente. Si ghici ce? Toate erau fardate cu negru. Am inceput chiar sa ma intreb daca nu cumva sunt eu singura ciudata careia ii place sa se fardeze cu roz si alte culori ceva mai prietenoase.
La haine aceeasi poveste. Inteleg ca iarna e altceva, haine groase si tot tacamul, dar acum a venit [in sfarsit] primavara. Si totusi, lumea nu renunta la negru. Imi poate explica si mie cineva de ce?
Si sa zicem ca ar fi cat de cat in regula daca negrul ar fi prezent doar in haine si machiaj. Dar nici starea de spirit a adolescentilor nu este mai colorata. Rareori mai vezi cate un grup care rade zgomotos, din toata inima. Daca nici acum, in acesti ani, nu se bucura de fiecare clipa, oare cand o vor face? La 30 de ani? Intrebare retorica.
2 comentarii:
O sa creasca si o sa-si dea seama ce stupide erau =))=)) crede-ma eu am avut revelatia asta anu trecut.=))
Eu una sper sa le treaca repede si pentru totdeauna. :)
Trimiteți un comentariu