Bufonii regelui

Aseara am fost la teatru impreuna cu cativa colegi. Imaginea Bucurestiului nocturn m-a cam dezgustat, avand in vedere ca centrul este prin de cladiri pe care este aproape imposibil sa nu observi bulinele rosii care ne avertizeaza cu privire la riscul de prabusire al acestora. Despre strada Lipscani nu voi spune mare lucru. Situatia in care se afla este dezastruoasa, dar probabil stiati deja.

In final, iata-ne ajunsi in sala Teatrului de Revista "Constantin Tanase". Inauntru, surpriza. Lume putina, chiar foarte putina. Doar batranii veniti pentru a nu stiu cata oara sa-si revada idolii din tinerete. De alte persoane mai tinere nici nu poate fi vorba. Chiar nu se mai duce nimeni la teatru in ziua de azi?!

Dar sa trecem peste. Incepe piesa. Titlul, "Bufonii regelui", sugereaza intr-adevar un anumit grad de amuzament, dar muult prea mic pentru hohotele de ras starnite de nume mari ale teatrului romanesc, cum ar fi: Nae Lazarescu, Vasile Muraru, Adriana Trandafir, Cristina Stamate, Valentina Fatu si lista poate continua.

In mod categoric ne vom amuza multa vreme pe baza acestei piese, din care mi-au ramas tiparite in minte cateva replici spumoase:

• "As avea o intrebare. Pot sa ti-o pun? [...] Da' cu sentimentu' cum stai? Stau cum o vrea clientu'." -> Discutie intre un pompier si tipa care ii raspunde la 0722.89.89.89.
• "Tara arde si pompierul si-o piaptana. [...] Cine o scoala de dimineata la bordel ajunge." -> Discutie spumoasa intre pompieri.
  
• "..si pe cruce i-am scris: aici se odihnesc 2 picioare, aflate pentru prima data impreuna. [...] Il inmormantam vertical in picioare." -> Discutie la "Aleluia S.R.L."
• "Ai vazut ce hidrante are!" -> Comentariu referitor la Nicoleta Luciu
• Femeile asteapta sa fie "accesate" si pana atunci sunt in "stand-by".
  

In concluzie, a fost o seara spumoasa, in care ne-am imbogatit cultura generala, si mai ales vocabularul, cu foarte multe expresii care, cu siguranta, ne vor aduce mereu aminte de cele mentionate mai sus.