Dumnezeu sa-l ierte!

Tristete. Nedreptate. Lacrimi. Durere. Poate asa a fost sa fie. Sa plece dintre noi de tanar. Dumnezeu sa-l ierte!
Dedic acest post unei persoane, careia cu totii ii vom duce lipsa. Soarta a fost prea cruda cu el. Cei care l-au cunoscut nu il vor uita. Odinneasca-se in pace!

Totul e trecator

De multe ori ne intrebam "de ce?". De ce iubim? De ce suferim? De ce iertam? Dar niciodata nu ne punem intrebare "De ce uitam?". Si nu ma refer la faptul ca odata cu inaintarea in varsta ne pierdem memoria si nu ne mai amintim unele lucruri. Ma refer la acele momente, trairi, persoane pe care, la un moment dat, tot le uitam, oricat de imposibil ni s-ar parea. Chiar daca de multe ori spunem ca nu vom uita niciodata, trece un anumit timp si "inevitabilul" se petrece. Astfel uitam de persoanele dragi, uitam de momentele petrecure impreuna, uitam de supararile provocate, uitam de lacrimile varsate, uitam de emotii, de noptile nedormite. De ce uitam? Pentru ca apar alte persoane care le iau locul, care ni se par cele mai importante, cu care petrecem clipe minunate, cu care ne certam, din cauza carora plangem sau din cauza carora nu dormim noptile. Asta arata ca orice sentiment, oricat de puternic ar parea, trece la un moment dat. Totul e trecator. E trist, dar adevarat!

Vreau sa fie suficient sa vreau!

Vorbind cu o foarte buna prietena, care momentan ar cam trebui sa se simta, mi-am amintit de copilarie, acea minunata perioada care ne marcheaza toata viata. Si desi am doar 15 ani, mi-e dor de unele lucruri. Defapt sunt chiar foarte multe lucruri. Vreau sa fiu iar copil, macar pentru o zi. Vreau sa lenevesc in pat pana tarziu, fara sa imi pese ca intarzii la scoala. Vreau sa imi petrec toata ziua cu ceilalti copii de pe strada. Vreau sa ma duca mama in parc si sa ii certe pe copiii care nu ma lasa sa ma dau in leagan. Vreau sa mi se ofere locul pe scaun in autobuz[ chestia asta imi lipseste cu desavarsire:))]. Vreau sa pot tipa cat ma tin plamanii si nimeni sa nu zica absolut nimic. Vreau sa plang ca sa obtin anumite lucruri. Vreau sa desenez cu creta pe trotuarul din curte. Vreau sa joc flori, fete si baieti. Vreau sa ma certe tata pentru ca am umplut curtea de copii. Vreau sa ma chinui sa le imit pe fetele de la Andre. Vreau ca atunci cand gresesc sa aud:"Iart-o, e doar un copil!" Vreau sa ma cert cu toata lumea care nu e de acord cu mine, nu ca acum nu as mai face asta. Vreau sa visez. Vreau sa sper. Vreau sa pot. Vreau sa fie suficient sa vreau!

Balul Bobocilor CNMV 2008

In cele din urma, a avut loc si balul nostru, al dovlecarilor. Locatia - binecunoscutul Kristal Glam Club. Inca nu am reusit sa inteleg de ce majoritatea liceelor au ales acest loc. Dar sa revenim la ale noastre. Toti erau nerabdatori sa inceapa distractia. Cei de la Fly Project au incins atmosfera si ne-au facut sa vibram pe muzica lor. Au urmat dansurile participantilor la concursul Miss si Mister Boboc, intrebarile de cultura generala, tema fiind meseriile prezentate de fiecare pereche, si proba de karaoke. Felicitari tuturor participantilor si in mod special castigatorilor.
In rest ce sa mai spun, lume multa, muzica buna, dans pana la extenuare, pe scurt distractie. Fiecare a incercat sa impresioneze, fie prin tinuta, fie prin miscari. Unii chiar au reusit, altii, sa zicem ca au reusit doar sa starneasca hohote de ras.
Dar, indiferent de situatie, mie personal mi-a placut balul si am de gand sa ma duc si anii urmatori, chiar daca, din pacate, nu o sa mai fiu boboaca.

E greva? Nu-i greva?

Ba da, a fost greva. Cel putin in Mishu' a fost. Si a fost taaare bine. Weekend prelungit, nu ascultat la engleza, nu adus testele la fizica, vreme frumoasa, prietenii alaturi, razele soarelui zburdand printre frunzele aramii care se plimbau nestingherite pe strazi... Multi spun ca asa toamna lunga si frumoasa nu a mai fost de cativa ani buni. Eu spun ca asa zi frumoasa de luni nu a mai fost de ceva vreme. Bineinteles, toti visam la mai multe astfel de zile, desi se pare ca de maine vom relua cursurile. Speram doar ca nu vom fi chemati sambata la scoala pentru a recupera orele pierdute azi.